POEME DE BIANCA MARCOVICI
Fri May 23 21:35:20 2008
Anul 5768
da, e o veşnicie la mijloc, e păcat să facem o socoteală simplă, din tată în fiu, să
împărţim doar la o medie,
câte vieţi, ce arbore genealogic
cât e de stufos al tău în Noul An,
dar al meu?
ne-ajunge un calcul automat ...mere şi miere
aşa s-au descoperit matricile, probabilităţile, determinanţii
integralelor pacifiste şi curentul alternativ în poezie
să fim mai copţi mai răsfiraţi spre verde
să ne împartim mai bine
pe cele 5 continente
şi să bem gheaţă din Groelanda mică
sau să mâncam stând în buzunarul cangurului
şi sa vorbim în şoaptă
ascultând Hatikva
Exerciţii de deschidere a ochilor
Ficţiunile poetului sunt doar o acoperire
pentru un ochi neformat,
pentru credulele virtuale!
exchibitionistul se laudă că poate avea orice femeie
o pândeşte de după un copac sau virtual
cănd ea a disparut din unghiul de vedere
el se autoamageşte într-un nou experiment atemporal.
goliciunea lui scheletică e evidentă, hilară!
poliţia îl prinde şi-l îmbracă.
rămâne
gustul amar al femeii
nu poate schimba cu nimic
dar cu nimic scena violului!
cu nici o iertare …
aşa cum morţilor nu le poti cere iertare
dacă le-ai pângarit amintirea.
Vulcanul
Sfârşitul lumii e o poveste pentru copii
în fiecare din noi e un sfârşit al lumii
în fiecare fibră, în noi, lava ...
şi-n cele 21 de grame statistice
cât e sufletul nostru
cheia sol, fa sau do ne modulează
precum Bach, muzica cheilor
el divide genialitatea
nu noi pionii de pe o tablă de şah
împotriva curgerii piroclastice
nu ne putem opune
Long Graud se va repeta
degeaba clinometrele ne vor stanţa sugativa
Dali cu Pompeiul său!